A marghjina - Paulu DESANTI - Editions Albiana
A marghjina hè un rumanzu uriginali assai, natu da a nustalgia è scrittu indi l’anghessi lasciati ind’a mimoria da u famosu teatru San Gabrieli, brusgiatu par sempri d’uttrovi 1927 è da i « cutesci » chì si poni sempri infattà ind’u quartieri di i Stranieri in Aiacciu. U racontu di u sbarcà in cità d’una banda d’artisti, a Compagnia d’Arte lirica di Livorno, è di u so capu, mr Poli, u novu direttori musicali di u teatru, scalati par discità u San Gabrieli tralasciatu, faci rinascia l’ambienti di l’Aiacciu di tandu, picculu mondu incuriusitu, affascinatu da l’uriginalità d’issi frusteri barocchi è chì, à tempu, u stumacanu. A stravaganza di i pighjunanti di « A Zingarella » e u so prughjettu ani da metta u rimûsciu in quidda sucietà, avvezza à i putachji è à i cumbricculi, massimu quand’eddu si tratta d’apra un casinò. È ind’u frà tempu, l’autori ci campa cù una gallaria di ritratti vivaci, di scinati tiatrali e cù una critica suciali di pochi paroli. Ma ciò chì culpisci u più, hè a forma rumanesca chi metti in baddu dui narratori : u prima, Santu Paoli, narratori scrittori di quiddu pezzu di vita, è u sicondu, madamicella Anfriani, a so tistamintaria chì, da tistimonia, spiritosa è maldicenti, cummenta è cuntesta issu racontu, aghjugnendu un metaracontu ind’a marghjina, da punteghju, chì diventa di più in più critica literaria è stilistica di u primu testu. Maria Ursula, annant’à i rapporti tra finzioni, rialitàè virità ind’un rumanzu, ni sà quant’è Paulu Desant chì, in l’intrcciu di i dui testi, si diverti à custruì e scustruì, sin’à à u colpu di teatru finali, induva à cummintatrici piglia in mani u racontu, fendu triunfà u rumanescu è chjudendu pà sempri a pagina du u San Gabrieli. A marghjina svarsa d’aligria, di finezza, di puisia è d’imaginazioni. Paulu Desanti ci si godi u piacè di scriva un corsu riccu, di schirzà è di fà i fischi à u littori incù i so doppii. Autori d’alta cultura, Paulu Desanti rigala à a lingua corsa, puru divintata marghjinala, un rumanzu mudernu maestru.
Dumenica ORSONI